Centru de presa Comunicate Ziua Internațională de Luptă Împotriva Maladiei Alzheimer 21 septembrie 2026
Ziua Internațională de Luptă Împotriva Maladiei Alzheimer 21 septembrie 2026
COMUNICAT DE PRESĂ
Ziua Internațională de Luptă Împotriva Maladiei Alzheimer
21 septembrie 2026
Cu ocazia Zilei Internaționale de Luptă împotriva Bolii Alzheimer, marcată anual la data de 21 septembrie, Institutul Național de Sănătate Publică se alătură campaniei internaționale de informare și conștientizare, promovând mesajul „Cu cât afli mai devreme, cu atât ai mai multe posibilități de a acționa – diagnosticul precoce al demenței face diferența.” Stabilită în anul 1994 de către Alzheimer Disease International (ADI), cu sprijinul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), această zi urmărește să mobilizeze eforturile la nivel global pentru creșterea gradului de conștientizare asupra demenței, promovarea diagnosticului precoce și reducerea stigmatizării asociate acestei afecțiuni.
Tema din acest an evidențiază importanța recunoașterii timpurii a semnelor și simptomelor demenței, a accesului la diagnostic și la servicii de îngrijire și sprijin, contribuind la îmbunătățirea calității vieții persoanelor afectate și a familiilor acestora.
La nivel global, peste 57 milioane de persoane suferă de demență, dintre care peste 60% locuiesc în țări cu venituri mici și medii, însă multe dintre aceste persoane nu beneficiază de un diagnostic oficial. De asemenea, aproximativ 85% dintre persoanele diagnosticate cu demență nu au acces la servicii de sprijin după diagnostic.În fiecare an, sunt diagnosticate cu demență aproximativ 10 milioane de cazuri noi.Se estimează că numărul persoanelor care trăiesc cu demență va crește semnificativ, ajungând la 78 de milioane până în 2030 și la 139 de milioane până în 2050.Impactul economic global al demenței este estimat la 1,3 trilioane de dolari americani anual, valoare care se preconizează că se va dubla până în 2030.
În Europa, conform raportului Alzheimer Europe (2025):
• aproximativ 9,1 milioane de persoane trăiesc cu demență în statele membre ale Uniunii Europene;
• peste 12 milioane de persoane sunt afectate la nivelul întregii Europe;
• până în anul 2050, numărul persoanelor cu demență este estimat să crească cu peste 60%, ceea ce impune dezvoltarea serviciilor de prevenție, diagnostic, tratament și îngrijire pe termen lung.
În România, îmbătrânirea populației reprezintă unul dintre principalii factori care contribuie la creșterea numărului persoanelor diagnosticate cu demență.
Conform datelor disponibile în sistemul de supraveghere al Institutului Național de Sănătate Publică, în anul 2025 au fost raportate de către medicii de familie 12 173 cazuri noi de boală Alzheimer,un număr dublu de cazuri față de anul 2014, ceea ce evidențiază impactul tot mai important al acestei afecțiuni asupra sistemului de sănătate.Numărul real al persoanelor afectate este probabil mult mai mare, deoarece numeroase cazuri rămân nediagnosticate sau sunt diagnosticate în stadii avansate. Incidența bolii Alzheimer este mai mare în rândul femeilor, în comparație cu bărbații și în mediul urban în comparație cu mediul rural. Diferențele pot fi explicate parțial prin o adresabilitate mai bună la servicii de sănătate pentru mediul prin un acces mai bun la serviciile de sănătate din mediul urban.
Conform estimării publicate de Institute for Health Metrics and Evaluation, în România prevalența demenței va avea o creștere accelerată de la 341.195 cazuri de demență în anul 2019 la 577.177 cazuri în anul 2050.
Un diagnostic precoce și corect poate deschide accesul către intervenții medicale și sociale adaptate, însă teama de diagnostic și stigmatizarea rămân bariere importante: 46% dintre persoanele care trăiesc cu demență și aparținătorii acestora indică aceste aspecte drept obstacole în obținerea unui diagnostic.
Aceste date statistici subliniază necesitatea intensificării eforturilor de informare și prevenire. Aproape 80% dintre persoanele din populația generală sunt îngrijorate de riscul de a dezvolta demență, însă una din patru consideră, în mod eronat, că această afecțiune nu poate fi prevenită și că nu există măsuri care pot reduce riscul de apariție. În realitate, dovezile științifice arată că intervenția asupra a 14 factori de risc modificabili poate contribui la amânarea sau chiar prevenirea a până la 45% dintre cazurile de demență.
Demența este în prezent a cincea cauză principală de deces prin boli netransmisibile la nivel mondial, iar estimările indică faptul că, până în anul 2040, aceasta va deveni a treia cauză principală de deces la nivel global.
Boala Alzheimer este o afecțiune neurodegenerativă progresivă, caracterizată prin afectarea memoriei, gândirii, comportamentului și autonomiei personale, reprezentând cea mai frecventă formă de demență, responsabilă pentru aproximativ 60–70% din totalul cazurilor.
Apariția bolii Alzheimer nu este specifică îmbătrânirii normale, însă vârsta înaintată este cel mai cunoscut factor de risc pentru dezvoltarea bolii, majoritatea persoanelor cu boala Alzheimer având peste 65 de ani.
Alți factorii de risc pentru maladia Alzheimer sunt: factorii genetici (riscul este mai mare pentru persoanele care au unul dintre părinți sau frați cu această boală), sindromul Down, traumatismele craniene, insomnia, sedentarismul, obezitatea, fumatul, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat de tip 2, nivelurile ridicate de colesterol.
Semnele și simptomele precoce ale bolii Alzheimerinclud pierderea memoriei pe termen scurt, senzația de dezorientare și pierderea obiectelor. Inițial, persoanele cu demență Alzheimer consideră sarcinile zilnice ca fiind complexe și le este dificil să își organizeze și să își exprime gândurile, iar unele dintre schimbările de dispoziție și comportament pot fi legate de dificultățile de comunicare. Pe măsură ce demența Alzheimer progresează, simptomele se accentuează și afectează tot mai mult activitățile cotidiene. În stadiile avansate ale demenței Alzheimer, persoanele afectate se confruntă frecvent cu dificultăți de mers, de menținere a poziției așezat și, în cele din urmă, cu tulburări de înghițire.
Recomandări pentru prevenirea riscului de declin cognitiv și demență:
• Exerciţii fizice: exerciții de coordonare și de menținere a echilibrului,
• Implicare socială pentru menținerea unui tonus psihic adecvat,
• Dieta echilibrată, în special legume, cereale integrale, peşte, ulei de măsline,
• Stimulare mentală prin învăţarea de lucruri noi, jocuri de strategie,
• Igiena somnului: program de somn regulat,
• Reducerea stresului,
• Renunţarea la consumul de alcool şi fumat.
Când este recomandat să consultați un medic ?
Mai multe afecțiuni pot provoca pierderi de memorie sau alte simptome asociate demenței, iar unele dintre acestea pot fi tratate. Dacă observați probleme de memorie sau alte dificultăți legate de gândire, adresați-vă unui medic sau altui profesionist din domeniul sănătății.
Dacă sunteți îngrijorat de modificările cognitive observate la un membru al familiei sau la un prieten, încurajați-l să consulte un specialist și, dacă este posibil, oferiți-vă să îl însoțiți la consultație.
În România, pacienții pot beneficia de consultații și evaluări cognitive decontate prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate, pe baza unui bilet de trimitere. Există centre specializate care oferă evaluări cognitive complexe și monitorizare pe termen lung prin echipe multidisciplinare dedicate tulburarilor de memorie, contribuind la stabilirea unui diagnostic corect și la inițierea timpurie a unui plan de îngrijire adaptat fiecărui pacient. Specialiștii recomandă un consult geriatric preventiv după vârsta de 55 de ani, chiar și în absența unor simptome evidente. Cu cât factorii de risc și primele semne de declin cognitiv sunt identificați mai devreme, cu atât planul de îngrijire poate fi mai eficient, iar un diagnostic pus la timp rămâne cea mai bună investiție în calitatea vieții celui drag.
În România, persoanele diagnosticate cu boala Alzheimer și alte forme de demență pot beneficia, în funcție de nevoile individuale și de disponibilitatea serviciilor la nivel local, de servicii medicale, sociale și socio-medicale, furnizate în comunitate, la domiciliu, în centre de zi sau în centre rezidențiale. Aceste servicii pot include evaluare și monitorizare, consiliere, stimulare cognitivă, activități de recuperare și reabilitare, terapie ocupațională, îngrijire de lungă durată și sprijin pentru aparținători.
Cu ocazia Zilei Internaționale de Luptă Împotriva Maladiei Alzheimer,și într-un context marcat de îmbătrânirea populației și de creșterea numărului de persoane afectate de demență, promovarea diagnosticului precoce reprezintă o prioritate de sănătate publică. Informarea populației, reducerea stigmatizării asociate tulburărilor cognitive, formarea profesioniștilor din domeniul sănătății și dezvoltarea unor servicii integrate de sprijin sunt componente esențiale pentru un răspuns eficient la această provocare.
Prin implicarea coordonată a instituțiilor, profesioniștilor din sănătate, organizațiilor societății civile, familiilor și comunităților, putem contribui la o societate mai informată, mai incluzivă și mai pregătită să recunoască și să răspundă nevoilor persoanelor care trăiesc cu Alzheimer și ale celor care le îngrijesc.
Diagnosticul precoce înseamnă timp câștigat.
Informarea și implicarea noastră pot face diferența pentru persoanele afectate de Alzheimer și familiile lor.
DIRECTOR EXECUTIV, MEDIC ŞEF,
DR. SORIN STOICA DR. GABRIELA CORINA COSTEA
Coordonator program PN XII,
Dr. Aquilina Meșină
Întocmit
Psih. Ivona Nita