Centru de presa Comunicate Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice, 18 noiembrie 2025
Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice, 18 noiembrie 2025
COMUNICAT DE PRESĂ
Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice, 18 noiembrie 2025
Săptămâna Mondială de Conștientizare a Rezistenței Antimicrobiene, 18-24 noiembrie 2025
Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice (European Antibiotic Awareness Day – EAAD), marcată în data de 18 noiembrie 2025, reprezintă o inițiativă europeană anuală în domeniul sănătății, având ca obiectiv principal creșterea gradului de conștientizare privind utilizarea rațională a antibioticelor.
Tot în această lună, în perioada 18-24 noiembrie 2025 este marcată Săptămâna Mondială de Conștientizare a Rezistenței Antimicrobiene.
Împreună, aceste evenimenteurmăresc să atragă atenția asupra pericolului reprezentat de rezistența la antimicrobiene (Antimicrobial resistance – AMR), una dintre cele mai stringente și persistente amenințări la adresa sănătății publice la nivel global.
Antibioticele sunt medicamente esențiale în tratarea infecțiilor bacteriene. Descoperirea penicilinei de către Alexander Fleming în 1928 a marcat începutul unei noi ere în medicină. Totuși, utilizarea excesivă, inadecvată sau nejustificată a antibioticelor a favorizat apariția bacteriilor rezistente, reducând eficiența acestor medicamente vitale.
Rezistența antimicrobiană (AMR) reprezintă o problemă tot mai gravă la nivel global. Aceasta apare atunci când agenții patogeni nu mai răspund la tratamentele obișnuite, făcând antibioticele și alte medicamente antimicrobiene ineficiente. În consecință, infecțiile devin mai greu sau chiar imposibil de tratat, ceea ce duce la creșterea riscului de răspândire a bolilor, la cazuri de îmbolnăvire severă și la o rată mai mare a deceselor.
Rezistența antimicrobiană afectează nu doar sistemul de sănătate, ci și economia și societatea în ansamblu, fiind nevoie de acțiuni urgente pentru utilizarea responsabilă a antibioticelor și pentru prevenirea apariției și răspândirii acestor forme rezistente de infecții.
În prezent, în Uniunea Europeană și Spațiul Economic European, AMR este responsabilă pentru peste 35.000 de decese anual. În fiecare an, în Europa se înregistrează aproximativ 670.000 de infecții cauzate de bacterii rezistente la antibiotice, fenomen care subliniază urgența acțiunilor coordonate la nivel european.
România se confruntă cu o provocare semnificativă, având în anul 2021 cel mai mare consum de antibiotice din Uniunea Europeană – 25,7 DDD/1000 locuitori/zi. Comisia Europeană, împreună cu statele membre, a identificat AMR drept una dintre primele trei amenințări prioritare pentru sănătate încă din anul 2022. La rândul său, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) promovează o abordare integrată pentru combaterea acestei probleme globale și a elaborat o strategie internațională de acțiune.
În acest context, România a creat un cadru național coordonat și sustenabil pentru controlul AMR, prin elaborarea Strategiei Naționale 2023–2030 pentru prevenirea și limitarea infecțiilor asociate asistenței medicale și combaterea fenomenului de rezistență la antimicrobiene, aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 1005/2023.
Unul dintre obiectivele majore asumate de țara noastră este ca până în anul 2030 să reducă consumul uman de antibiotice cu 27%, contribuind astfel la protejarea eficienței acestor medicamente esențiale.
Printre măsurile cheie se numără eliberarea antibioticelor exclusiv pe bază de prescripție medicală, pentru cazurile în care tratamentul este justificat medical. Conform Ordinului Ministrului Sănătății nr. 63/2024, antibioticele pot fi eliberate fără prescripție doar în situații de urgență, în limita unei doze maxime admise, pe baza unei declarații pe proprie răspundere completate în farmacie. Ulterior, pacientul trebuie să se prezinte la medic pentru obținerea unei rețete corespunzătoare
Un raport publicat în Journal of The American Medical Association a constatat că aproximativ 30% dintre antibioticele prescrise în cabinetele medicilor, în clinici și unitățile de urgență sunt inutile. Acest fapt este consecința utilizării antibioticelor pentru infecții virale, împotriva cărora acestea nu sunt eficiente.
AMRrămâne o amenințare majoră la adresa medicinei moderne și a capacității sistemelor de sănătate publică de a răspunde eficient bolilor infecțioase. Utilizarea abuzivă și inadecvată a antibioticelor, atât în domeniul medical, cât și în producția alimentară, a accelerat această criză globală. În lipsa unor măsuri urgente și coordonate, lumea riscă să intre într-o eră post-antibiotică, în care infecțiile obișnuite ar putea redeveni letale. Ca răspuns, Adunarea Mondială a Sănătății(cea mai importantă reuniune globală din domeniul sănătății, la care participă reprezentanții celor 194 de state membre ale OMS, care iau decizii privind politica globală în domeniul sănătății), a adoptat în anul 2015 un plan de acțiune global axat pe cinci direcții cheie:
- educație și conștientizare
- cercetare și supraveghere
- prevenirea infecțiilor
- utilizarea responsabilă a antimicrobienelor
- stimularea investițiilor în soluții inovatoare.
Scopul comun este menținerea eficacității tratamentelor antimicrobiene și asigurarea accesului la medicamente sigure și eficiente.
Noi toți suntem responsabili pentru această problemă și putem schimba această direcție în una care să ne asigure un viitor sigur în ceea ce privește utilizarea antimicrobienelor.
Rezistența la antibiotice poate fi prevenită prin respectarea unor reguli simple:
- Respectați recomandările mediculuiatunci când urmați un tratament cu antibiotice și nu întrerupeți tratamentul înainte de termenul indicat.
- Utilizați antibiotice doar pe bază de prescripție medicală, nu folosiți medicamente rămase din tratamente anterioare, de la alte persoane sau obținute fără rețetă.
- Utilizarea abuzivă a antibioticelor, fără recomandarea medicului, le face mai puțin eficiente atunci când veți avea cu adevărat nevoie de ele.
- Preveniți infecțiile, atunci când este posibil, prin vaccinare corespunzătoare și măsuri de igienă personală.
- Mențineți o igienă riguroasă a mâinilor, atât pentru dumneavoastră cât și pentru copii, spălați-vă frecvent mâinile, mai ales după ce tușiți, strănutați sau înainte de masă.
- Solicitați sfatul farmacistuluiprivind modul corect de eliminare a antibioticelor neutilizate, pentru a evita impactul negativ asupra mediului și sănătății publice.
DIRECTOR EXECUTIV, MEDIC ŞEF,
DR. SORIN STOICA DR. CORINA GABRIELA COSTEA
Coordonator program PN XII.1,
Dr. Aquilina Meșină
Întocmit
Psih. Ivona Nita