Centru de presa Comunicate Ziua Internaţională de Luptă Împotriva Abuzului şi Traficului Ilicit de Droguri 26 iunie 2025
Ziua Internaţională de Luptă Împotriva Abuzului şi Traficului Ilicit de Droguri 26 iunie 2025
COMUNICAT DE PRESĂ
Ziua Internaţională de Luptă Împotriva Abuzului şi Traficului Ilicit de Droguri
26 Iunie2025
Institutul Național de Sănătate Publică, împreună cu Direcția de Sănătate Publică Dâmboviţa, se alătură astăzi, 26 iunie, ca în fiecare an, acțiunilor organizate la nivel mondial pentru marcarea Zilei Internaţionale de Luptă Împotriva Abuzului şi Traficului Ilicit de Droguri, cu scopul de a contribui lao înțelegere deplină a fenomenului, conștientizarea populației și focalizarea atenției asuprariscurilor asociatecreșterii alarmante a consumului de droguri la nivel global, european și național, cu implicații semnificative asupra sănătății publice și securității societății.
Conform Raportului UNODC privind situația drogurilor la nivel mondial2024 al Națiunilor Unite, numărul persoanelor care consumă droguri a crescut la 292 de milioane în 2022, o creștere de 20% în ultimii 10 ani, la nivel global. Deși se estimează că 64 de milioane de persoane din întreaga lume suferă de tulburări legate de consumul de droguri, doar una din 11 este în tratament. Femeile au un acces mai redus la tratament decât bărbații, doar una din 18 femei cu tulburări legate de consumul de droguri fiind în tratament, față de unul din șapte bărbați.
Raportul european anual privind drogurile (2024) atrage atenția asupra unui consum record de cocaină ce s-a atins în Europa, în 2022 fiind confiscate peste 323 de tone. Această disponibilitate crescută a dus la o creștere a problemelor de sănătate publică, inclusiv supradoze și complicații cardiovasculare.
Rata mortalității cauzate de supradoze în Uniunea Europeană este estimată la 22,5 decese la un milion de locuitori cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani, în anul 2022.
În România, deși rata deceselor direct sau indirect asociate consumului de droguri rămâne relativ scăzută comparativ cu media europeană, se observă o creștere a consumului de noi substanțe psihoactive și a policonsumului în rândul tinerilor. La nivel naţional, conform Raportului Național privind situația drogurilor 2024 elaborat de Agenția Națională Antidrog, în anul 2023, au fost înregistrate 3089 cazuri de urgenţe medicale în care a fost semnalat consumul cel puţin al unui drog ilicit (consum singular sau în combinație), în creștere față de numărul de cazuri raportate în anul 2022 – 2219 cazuri. Canabisul și noile substanțe psihoactive sunt raportate în peste jumătate dintre cazurile de urgențe pentru care s-a raportat consum de droguri ilicite (28,1% pentru canabis și 23,1% pentru NSP-noi substanțe psihoactive). Opiaceele au fost raportate în 7,3% dintre cazuri, iar consumul de stimulanți a fost menționat în 19,6% dintre cazuri (8,2% cocaină și 11,4% stimulanți, alții decât cocaina).
Consumul de droguri ilegale implică numeroase riscuri cu impact semnificativ asupra sănătății fizice, psihice, sociale și asupra statutului juridic al individului.
Din punct de vedere medical, drogurile pot afecta grav sistemul nervos central, provocând tulburări neurologice severe, inclusiv convulsii, accident vascular cerebral, comă sau deces. De exemplu, opioidele, cum ar fi heroina sau fentanilul, pot conduce rapid la insuficiență respiratorie letală, în special în caz de supradoză. Stimulentele precum cocaina și metamfetamina pot cauza infarct miocardic, hipertensiune severă și aritmii chiar și la persoane tinere fără antecedente cardiace. Mai mult, utilizarea frecventă a seringilor contaminate este asociată cu un risc crescut de transmitere a bolilor infecțioase, în special HIV, hepatită B și C, afectând nu doar consumatorul, ci și sănătatea publică în ansamblu.
În plan psihologic, consumul regulat de droguri este strâns legat de dezvoltarea dependenței, caracterizată prin pierderea controlului, toleranță crescută și sevraj. Dependența nu este o lipsă de voință, ci o alterare a structurilor neuronale, care răpește libertatea de alegere și capacitatea de autocontrol a individului. Consumul de droguri afectează profund și sănătatea mintală. Studiile demonstrează o legătură bidirecțională între consumul de substanțe și tulburările psihice, astfel consumul de droguri poate declanșa sau agrava tulburări mintale, cum ar fi depresia, anxietatea, tulburările de stres post-traumatic (PTSD) și schizofrenia, în special la persoanele cu vulnerabilități genetice sau expuse la traume. De asemenea, persoanele cu afecțiuni mintale sunt mai predispuse să dezvolte tulburări legate de consumul de substanțe.
Dar efectele nu se opresc la granița corpului sau minții. Consumul de droguri produce, de asemenea, consecințe sociale grave. O societate în care consumul este tolerat devine mai fragilă: cresc ratele criminalității, ale abandonului școlar, ale violenței domestice și ale accidentelor rutiere. La nivel individual, persoanele afectate se confruntă frecvent cu marginalizare, pierderea locului de muncă, destrămarea relațiilor familiale și excluziunea din comunitate/izolarea socială. La nivel macro, impactul economic este semnificativ, reflectat în costuri indirecte pentru sistemul sanitar, justiție, asistență socială și pierderi de productivitate.
Mai mult, în țara noastră, deținerea sau consumul de substanțe interzise atrage consecințe juridice serioase. Legislația actuală prevede pedepse penale atât pentru deținerea de droguri pentru consum propriu, cât și pentru trafic sau facilitarea consumului. Persoanele condamnate se confruntă cu o serie de repercursiuni - de la limitarea accesului la locuri de muncă, studii superioare sau funcții publice, până la pierderea unor drepturi civile fundamentale, cum ar fi custodia copiilor sau dreptul de a călători liber.
Consumul de droguri ilegale nu este doar o alegere individuală, ci un act cu multiple consecințe asupra propriei sănătăți, asupra celor apropiați și a întregii comunități. Într-o societate tot mai interconectată, fiecare gest contează iar alegerea de a spune „nu” drogurilor este un act de responsabilitate, de protejare a vieții și demnității umane.
Fie că ești părinte, profesor, elev, prieten sau coleg poți contribui la reducerea riscurilor, la promovarea unui stil de viață sănătos și la salvarea unor vieți. Prin informare corectă, susținere empatică și implicare activă, fiecare dintre noi poate deveni parte din soluție.
Prevenția, educația și accesul la servicii de tratament bazate pe dovezi științifice sunt esențiale pentru limitarea acestui fenomen în creștere.
ALEGE REALITATEA, NU ILUZIA!
DIRECTOR EXECUTIV, MEDIC ŞEF,
DR. SORIN STOICA DR. GABRIELA COSTEA
Coordonator program PN XII,1.
Dr. Aquilina Meșină
Întocmit
Psih. Ivona Nita