Efectele nocive ale Poluanților Organici Persistenți
Efectele nocive ale Poluanților Organici Persistenți (POP) asupra mediului și sănătății umane
“Nu pune STOP vieții! Pune STOP poluării!
Alege viața fără poluanți organici persistenți!”
17 Iulie 2024
Activităţile de informare din acest an cu privire la efectele nocive ale poluanţilor organici persistenţi (POP) se desfășoară sub sloganul “Nu pune STOP vieții! Pune STOP poluării! Alege viața fără poluanți organici persistenți!”.
Poluanții organici persistenți sunt substanțe chimice toxice, de origine naturalăsau artificială, rezistente la degradarea chimică, fotolitică și biologică, care se acumuleazăîn ecosistemele terestre și acvatice unde pot persista chiar șimii de ani, cu efecte negative asupra mediului și sănătății umane.
În anul 2001, la Stockholm, a fost adoptată Convenţia privind poluanţii organici persistenţi, al cărei obiectiv îl constituie reducerea impactului acestora asupra sănătăţii umane şi mediului înconjurător. România se numără printre cele 90 de state semnatare ale Convenţiei care s-au angajat să ia măsuri pentru eliminarea producției și utilizării anumitor POP și totodată pentru prevenirea eliberării accidentale a acestora în mediu.
Inițial pe lista POP a Convenției au fost 12 substanțe chimice, clasificate astfel:
1.Produse pentru protecția plantelor: Diclor-difenil-tricloretanul (DDT), aldrin, dieldrin, clordan, toxafen, heptaclor, mirex, endrin.
2.Produse chimice industriale: Bifenili policlorurați (PCB), hexaclorobenzen (HCB).
3.Produse secundare: Dioxine și furani, care sunt generate neintenționat în timpul proceselor de ardere sau producției de anumite substanțe chimice.
Acestor 12 poluanți organici persistenți iniţiali, în anul 2023 li s-au adăugat şi alte noi substanţe chimice care au diferite niveluri de risc pentru sănătate oamenilor şi a ecosistemului.
Emisiile de POP au scăzut în majoritatea statelor membre între 2005 și 2021 ca urmare a implementării recomandărilor Convenţiei înlegislațiile naționale. ÎnRomânia a fost raportată o reducere cu 15% a Hexaclorobenzenului (HCB), cu 49% a policlorobifenililor (PCBs), cu 72% a dioxinelor și furanilor (PCDD/ PCDF) și cu 8 % a Hidrocarburilor Aromatice Policiclice (PAH).
Nivelul acestor substante interzise este supravegheat anual în alimentele destinate sugarilor de Institutul Naţional de Sănătate Publică prin Programul național de monitorizare a factorilor determinanți din mediul de viată si muncă. Rezultatele au aratat concentraţii extrem de scăzute, care nu pun în pericol sănătatea copiilor.
Oamenii sunt expuși la aceste substanțe chimice, în principal prin alimente, dar și prin aerul poluat din mediul înconjurator. Multe produse folosite în mod curent pot conține POP ce sunt adăugați pentru a îmbunătăți proprietățile produsului respectiv (substanțe ignifuge sau agenți tensioactivi).
Expunerea umană la niveluri mai mari de POP poate deteremina diferite efecte asupra sănătății, putând duce la creșterea riscului de boli cardiovasculare, disfuncții endocrine, risc crescut de cancer, tulburări de reproducere, imunodeficiențe, tulburări neurologice, genotoxicitate și malformații congenitale.
Efectele POP asupra ecosistemelor: reducerea biodiversității și punerea în în pericol a speciilor, în principal cele aflate la vârful lanțului trofic. Acești poluanți pot contamina solul, apa și aerul, afectând sănătatea plantelor și animalelor. Totodată Organizația Mondială a Sănătății subliniază în mod constant impactul complex al mediului asupra sănătății umane. Între determinanții majori ai sănătății, alături de mediu se află și stilul de viață, ambele acționând în moduri diverse și adesea interconectate.
Recomandări în vederea reducerii expunerii populației la POP:
-
Informați-vă și acționați responsabil.
- Citiți etichetele produselor chimice utilizate și respectați instrucțiunile de folosire.
- Nu lasati la indemana copiilor astfel de produse si evitați expunerea copiilor la aceste substanțe chimice.
- Nu ardeti deșeurile! Arderea acestora produce fum toxic care poluează aerul și vă poate îmbolnăvi pe dumneavoastră și/sau familia dumneavoastră.
- Aceste substante se depoziteazăatunci cand sunt în exces, în grasimea animală.Din aceasta cauză, mențineți o dietă echilibrată şi reduceți consumul de grăsimi animale. De exemplu:înlăturaţi grăsimea din carne și produse din carne, evitați utilizarea grăsimilor animale la gătitul alimentelor, utilizați metode de gătit care permit scurgerea grăsimilor precum, gătire la abur, coacere.
- Alegeți bunuri de larg consum cu probabilitate micăde a contine substanțe ignifuge (exemplu: piese de mobilier, tapițerii, sau materiale rezistente la apă).
- Nu achizitionaţi produsechimicede protecție a plantelor (pesticide) din surse necontrolate: preferabil, utilizați alternative naturale pentru combaterea dăunătorilor.
- Reciclați produsele care conțin POP: baterii, echipamente electronice, uleiul utilizat la vehicule, mobilier, medicamentele expirate, resturi de vopsea, pesticide etc.; în felul acesta se reduce poluarea mediului și riscul de expunere la aceste produse.
Eliminarea și limitarea utilizării POP este un proces continuu, derulat la nivel global.
DIRECTOR EXECUTIV, MEDIC ŞEF,
DR. SORIN STOICA DR. GABRIELA COSTEA
Coordonator program PN XII.1,
Dr. Aquilina Meșină
Întocmit,
Psih. Ivona Niţă