|
Rezistenţa la antibiotice în creştere ameninţă eficacitatea antibioticelor în prezent şi în viitor
-
Rezistenţa la antibiotice reprezintă o problemă gravă de sănătate publică în creştere în Europa [1, 2].
-
În timp ce numărul de infecţii datorate bacteriilor rezistente la antibiotice este în creştere, apariţia unor noi antibiotice nu este promiţătoare şi astfel se conturează perspectiva reducerii considerabile a disponibilităţii unor tratamente cu antibiotice eficace în viitor [3].
Creşterea numărului de bacterii rezistente la antibiotice ar putea fi oprită prin încurajarea limitării şi utilizarea adecvată a antibioticelor la pacienţi din sistemul de asistenţă medicală primară
-
Expunerea la antibiotice este legată de apariţia rezistenţei la antibiotice. Consumul total de antibiotice la o populaţie precum şi modul de consumare al antibioticelor are un impact asupra rezistenţei la antibiotice
-
Experienţa din unele ţări în Europa arată că reducerea prescrierii de antibiotice în sistemul de asistenţă medicală ambulatorie, are ca rezultat o diminuare concomitentă a rezistenţei la antibiotice
-
Îngrijirile de asistenţă medicală primară sunt responsabile de aproximativ 80% până la 90% din toate prescripţiile de antibiotice, în special pentru infecţiile tractului respirator
-
Există dovezi care arată că, îm multe cazuri de infecţii ale tractului respirator, antibioticele nu sunt necesare şi că sistemul imunitar al pacientului este suficient de competent pentru a lupta împotriva infecţiilor simple.
-
Există pacienţi cu anumiţi factori de risc precum, de exemplu exacerbări severe ale bolii obstructive pulmonare cronice, cu creşterea producţiei de spută pentru care este necesară prescrierea de antibiotice .
-
Prescrierea care nu este necesară de antibiotice în asistenţa medicală primară este un fenomen complex, dar este în principal legată de factori precum interpretarea greşită a simptomelor, diagnosticul incert şi aşteptările percepute ale pacientului .
Communicarea cu pacienţii este esenţială
-
Studiile arată că satisfacţia pacientului în aşezămintele de îngrijiri primare de sănătate depinde mai mult de eficacitatea comunicării decât de primirea unei prescripţii de antibiotic şi că prescrierea de antibiotic pentru o infecţie a tractului respirator nu diminuează rata vizitelor ulterioare .
-
Sfatul medical al profesionistului are impact asupra percepţiilor şi atitudinii faţă de îmbolnăvire şi nevoia percepută de antibiotice, în special când pacienţii sunt sfătuiţi cu privire la ceea ce să se aştepte pe parcursul bolii, inclusiv timpul de recuperare realist şi strategiile de self management.
-
Personalul care prescrie medicamente în sistemul de asistenţă medicală primarănu are nevoiesă aloce mai mult timp pentru consultaţii care implică oferirea de alternative la prescrierea de antibiotice. Studiile arată că aceasta poate fi făcută cu acelaşi timp mediu pentru consultaţii în timp ce se menţinere şi un grad ridicat de satisfacţie al pacientului .
Bibliografie:
[1] - European Antimicrobial Resistance Surveillance System. EARSS Annual Report 2007. Bilthoven, Netherlands: National Institute for Public Health and the Environment, 2008.
[2] - Cars O, Högberg LD, Murray M, Nordberg O, Sivaraman S, Lundborg CS, So AD, Tomson G. Meeting the challenge of antibiotic resistance. BMJ 2008;337:a1438. doi: 10.1136/bmj.a1438.
[3] - Finch R. Innovation - drugs and diagnostics. J Antimicrob Chemother 2007;60(Suppl 1):i79-82.
|
